E sarcina mea să gestionez impactul, rezonanţa, emoţiile trezite în
mine de actele sau de cuvintele celuilalt. într-adevăr, n-avem nici o formă
de imunitate în faţa încărcăturii negative a anumitor mesaje. O mică frază
nesemnificativă, un cuvânt cu conotaţie afectivă ne vor otrăvi pur şi
simplu. Fiecare a avut experienţa unei asemenea întâlniri în care, după un
schimb, un telefon, o scrisoare, avem un sentiment difuz de disconfort, de
tensiune, chiar angoasă, care ne va dezintegra organismul şi gândurile ca
un acid, ca o otravă persistentă timp de mai multe ore, chiar zile.
În acest domeniu, regula ar fi: cu cât comunicarea e mai proastă,
cu atât relaţia trebuie menţinută mai vie — adică să se ofere ascultare,
atenţie, deschidere, în loc de îndepărtare şi ruptură.
Îi pot cere celui care m-a rănit să spună cu alte cuvinte, să
reformuleze mesajul. Poate astfel va găsi cuvinte mai apropiate de
intenţia sa, se va defini mai bine, va descoperi un cuvânt care să-l
reprezinte mai bine. Pot reformula ceea ce am înţeles, am auzit, pentru a
avea confirmarea că e ceea ce vrea celălalt să spună. Pentru că putem
înţelege pe dos, în funcţie de gradul nostru de vulnerabilitate şi de
intoleranţă (pe pielea noastră, în anumite domenii: corpul şi manifestările
sale, de exemplu) şi după lipsa de limpezime a exprimării.
„Când mi-a spus că relaţia noastră cu siguranţă n-o să dureze prea
mult, am înţeles că avea chef să plece, să mă respingă. Ani de zile mai
târziu mi-am dat seama că el îşi exprima astfel teama şi nesiguranţa,
dorinţa de stabilitate în ce privea relaţia noastră."
Avem o putere fabuloasă, rareori folosită, de a-i aduce celuilalt
confirmarea. Confirmăm reformulând ceea ce-am auzit.
Jacques-Salome
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu